După o vară călduroasă, concediu şi plimbări în mijlocul naturii sosirea toamnei marchează atât momentul scăderii temperaturii ambiante, creşterea cantităţii de precipitaţii, cât şi începutul sezonului răcelii şi gripei, apariţia sau accentuarea alergiilor.
Stresul cotidian, programul încărcat şi modificările vremii specifice acestui anotimp ne pot cauza senzaţie de fatigabilitate/oboseală, modificări ale dispoziţiei, modificări ale calităţii şi cantităţii somnului (insomnie, somn neodihnitor) ce crează sau accentuează dezechilibre hormonale ce vor influenţa activitatea sistemului imunitar şi ne pot face mai susceptibili în fața răcelii sau a gripei şi a infecţiilor de orice fel. Un sistem imunitar slăbit lasă organismul vulnerabil la aproape orice tip de boală, în special în timpul acestor schimbări sezoniere când virusurile provoacă tuse şi răceală.
Ceea ce trebuie să ştim este că omul poate fi infectat cu 3 tipuri de tulpini de virus gripal: A, B şi C. Tulpinile de tip C provoacă infecţii respiratorii uşoare, pe când cele de tip A şi B pot provoca o infecţie respiratorie cu manifestări sistemice, mai severă cunoscută sub denumirea de gripă. Astfel, vaccinul antigripal are un conţinut stabilit anual în urma evaluării tulpinilor de virus de tip A şi B circulante.
Fiecare virus are o combinaţie specifică de proteine pe suprafața sa, denumite antigene ce acţionează ca nişte etichete ce sunt recunoscute de sistemul nostru imunitar şi împotriva unui anumit tip de antigen/eticheta acesta va crea un anticorp (particule cu rol în mecanismul de apărare desfăşurat de către sistemul imunitar).
Multitudinea tulpinilor virale gripale existente este explicată fie prin derapaj antigenic (antigenic drift) ce va duce la apariţia de tulpini „înrudite” ce se deosebesc doar prin mici modificări ale antigenelor „eticheta”- aceasta determină posibilitatea de a fi protejaţi de majoritatea tulpinilor circulante prin vaccinare (sistemul imunitar formează anticorpi ce ne pot proteja împotriva mai multor tulpini înrudite prin reactivitate încrucişată), fie prin schimbare antigenică (mecanism valabil pentru tulpinile gripale de tip A) ce dau naştere unei tulpini noi din punct de vedere antigenic, ce nu sunt recunoscute de sistemul imunitar şi cauzează astfel pandemii gripale (cum a fost cazul anului 2009 cu tulpina A H1N1- cunoscută drept „gripă porcină”).
Vaccinarea are un rol important în protecţia antigripală atât pentru populaţia generală, dar mai ales pentru grupurile populaţionale vulnerabile: copii, vârstnici, gravide, pacienţi cu boli cronice (astm, diabet, boli cardiace, HIV, etc), cei care călătoresc frecvent, angajaţi din sistemul sanitar. În ceea ce priveşte vaccinarea cereţi sfatul medicului dumneavoastră de familie sau sfatul unui specializat în boli infecţioase sau cel al medicului dumneavoastră curant! „Pe lângă vaccinare, o componentă importantă este reprezentată de starea sistemului nostru imunitar. În faţa unei tulpini cunoscute sistemului imunitar, pentru care există anticorpi formaţi sau asemănătoare cu cea cunoscută, corpul se va apăra facil prin eliberarea de anticorpi specifici, reprimând astfel rapid infecţia. Pentru aceasta avem nevoie de un sistem imunitar ce funcţionează în parametri optimi” explică Nicoleta Dumitru, Medic Specialist Medicină Internă. Oboseala, letargia, infecţiile repetate (răceli, gripă, infecţii urinare repetate, etc), vindecarea lentă a rănilor, alergiile, aftele, sunt semne că sistemul imunitar al corpului nu funcţionează normal.
Iată câteva sfaturi practice oferite de specialiştii Omnia Medical Center pentru a vă ajuta să rămâneţi sănătoşi în acest sezon rece:
1. Vorbiţi cu medicul dumneavoastră de familie sau cu medicul dumneavoastră curant despre vaccinarea antigripală şi/sau alte vaccinuri necesare pentru dumneavoastră!
2. Hidratarea şi un program regulat ale meselor sunt esenţiale pentru sănătate!
Hidratarea este importantă pentru organism, indiferent de sezon, de aceea, continuaţi să consumaţi cel puţin 2 litri de lichide în fiecare zi, iar atunci când depuneţi efort sau aveţi febră trebuie să măriţi şi cantitatea de apă consumată.
Aceste recomandări pot să nu fie aplicabile în cazul în care suferiţi de o boală cronică în care medicul dumneavoastră curant v-a recomandat o restricţie de lichide consumate! Consultaţi întotdeauna medicul înainte de a face modificări în ceea ce primeşte recomandările de regim igieno-dietetic primite!
„Atunci când vă aflaţi în magazinul alimentar sau la piaţă, concentraţi-vă atenţia asupra alimentelor neprocesate şi alegeţi legume şi fructe proaspete care oferă organismului vitaminele şi mineralele necesare pentru o imunitate bună. Evitaţi pe cât se poate mezelurile, produsele de patiserie, dulciurile concentrate şi alimentele conservate- excepţia în acest caz fiind constituită de conservele produse în gospodărie”, afirmă specialistul.
3. Fiţi atenţi la probiotice
Totalitatea bacteriilor ce trăiesc la nivelul tractului digestiv uman compune „microbiota” şi este de o mare complexitate, compoziţia sa variind de la nivelul stomacului până la nivelul colonului la acelaşi individ, dar variază şi de la un individ la altul în funcţie de dietă.
Funcţionează ca un organ cu roluri complexe:
-rol de inhibare a creşterii microorganismelor patogene (cauzatoare de boli),
-rol de protecţie antimicrobiană locală (la nivelul tubului digestiv) dar şi sistemică (inclusiv la nivel pulmonar)
-rol metabolic
-rol într-un sistem complex bidirecţional de comunicare creier-intestin fiind astfel implicat în răspunsul individual la stres, anxietate şi funcţionarea memoriei.
Aşadar, o floră microbiană intestinală echilibrată este esenţială pentru menţinerea unei bune sănătăți şi o bună funcţionare a tractului digestiv, ajutând astfel la prevenția infecțiilor cu bacteriile patogene (care provoacă boli). Dar dacă la nivelul florei intestinale apar dismicrobisme (dereglări ale florei microbiene normale) medicul dumneavoastră vă poate recomanda administrarea de probiotice. Reţineţi că probioticele sunt cel mai bine luate pe stomacul gol.
4. Obţineţi un boost zilnic de vitamina C şi nu uitaţi de vitamina E
Consumati fructe acrişoare şi citrice care aduc organismului o cantitate mare de Vitamina C. De asemenea, suplimentele alimentare au rolul de a completa dieta atunci când aceasta nu aduce aportul zilnic necesar ce este specific pentru vârsta şi gen. Pentru a afla necesarul tău zilnic de minerale şi vitamine apelează la medicul de familie sau alt medic specialist sau la un nutriţionist.
Vitamina C ajută la buna funcţionare a sistemului imunitar, favorizând vindecarea mai rapidă a cicatricilor şi rănilor cutanate, a leziunilor la nivel osos, dentar sau altor ţesuturi. De asemenea, favorizează absorbţia fierului din vegetalele bogate în fier (precum spanacul), ajută la buna funcţionare a sistemului imunitar şi are astfel rol şi în protecţia antiinfecţioasă.
Câteva exemple de alimente bogate în vitamina C sunt: ardeiul gras, capia, gogoşarii, spanacul, varza, conopida, cartofi, kiwi, broccoli, căpşunile, zmeură, murele, afinele, coacăzele, citricele, roşiile, mazărea, papaya, mango, ananas, pepene galben, etc.
Vitamina E este un nutrient cu un important rol antioxidant ce ajută la încetinirea – fenomenului de îmbătrânire celulară în întreg organismul prin contracararea efectul radicalilor liberi. Infecţiile favorizează apariţia de radicali liberi (rol oxidativ), iar consumul de alimente bogate în vitamina E consolidează efortul organismului care lupta împotriva infecţiilor.
Fie că mâncaţi alimente bogate în vitamina E sau alegeţi să luaţi suplimente, veţi avea o armă suplimentară pentru a lupta împotriva bacteriilor şi virusurilor. Câteva exemple de alimente bogate în vitamina E sunt: peştele (păstrăv, hering, somon, somon afumat, macrou, cod, ton, sardine, etc), seminţele (floarea soarelui, dovleac), nucile, migdalele, frunzele de spanac, avocado, dovleacul, kiwi, broccoli, avocado, uleiul de măsline, uleiul de floarea soareleui, uleiul de seminţe de struguri, uleiul de porumb, uleiul de germeni de grâu, suc roşii, ardei copţi, oul gătit, crustacee (scoici, creveţi), etc.
5. Atenţie la alimente!
„O dietă echilibrată în principiile alimentare de bază (carbohidraţi, proteine şi lipide) şi cu aport corect de minerale şi vitamine asigură o bună funcţionare a organismului şi implicit şi a sistemului imunitar!
Programul şi conţinutul meselor sunt importante: încercaţi să respectaţi cele 3 mese principale (mic-dejun, prânz şi cina), consumaţi pe cât posibil cât mai multe legume şi fructe proaspete sau minim procesate termic (preferaţi coacerea şi fieberea în loc de prăjire). Evitaţi excesul de carbohidraţi (mai ales cei luaţi din pâine, produse de patiserie, dulciuri concentrate)! Nu transformaţi poftele în regulă de alimentaţie!” explică specialistul.
Este de asemenea important ca pe lângă o alimentaţie corectă să încercaţi să aveţi un program echilibrat de muncă şi odihnă, cu grijă pentru menţinerea unei bune igiene a somnului. Toate acestea sunt importante pentru o bună funcţionare a sistemului imunitar şi ajuta organismul în lupta sa cu infecţiile la trecerea în sezonul rece!
Omnia Medical Center reuneşte o echipă profesionistă care îşi concentrează în permanenţă atenţia asupra îmbunatăţirii relaţiei MEDIC – PACIENT. Omnia Medical Center dispune de echipamente moderne şi de un suport logistic performant, pe care le pune în slujba pacienţilor în condiţii de maximă siguranţă şi confort. Pentru mai multe detalii intraţi pe site www.omniamedical.ro sau la telefon 0728.841.841.
