• SURDITATEA BRUSC INSTALATĂ

    SURDITATEA BRUSC INSTALATĂ

    Surditatea brusc instalată reprezintă scăderea bruscă a auzului şi este o urgenţă ORL. Este definită ca o pierdere neurosenzorială de auz mai mare de 30 decibeli, pe cel puţin 3 frecvențe audiometrice consecutive, de la al cărei debut au trecut maxim 72 de ore.
    Este acompaniată în majoritatea cazurilor de tinitus (perceperea subiectivă a unui sunet în cap sau ureche – „ţiuitul urechii”) şi, într-un număr mare de cazuri, de ameţeală. Administrarea promptă a tratamentului este esenţială în evoluţia bolii.
    Afectarea este în majoritatea cazurilor unilaterală. Pierderea poate fi uşoară, moderată, profundă sau completă. Poate interesa frecvențele înalte, joase sau toate frecvențele. Incidenţa anuală este între 5 şi 20 de cazuri la 100.000 de persoane. Multe cazuri rămân însă neraportate, deoarece o scădere bruscă a auzului se poate rezolva spontan, înainte ca pacientul să caute ajutor medical. Distribuţia pe sexe este egală şi apare tipic între 43 şi 53 de ani, fiind foarte rară la copii şi la persoanele de peste 60 de ani.
    Posibilitatea recuperării auzului variază în funcţie de severitatea pierderii în momentul prezentării la medic. Mai exact, o pierdere uşoară se recuperează de obicei complet (chiar şi spontan, fără medicaţie), o pierdere moderată se poate recupera rareori complet fără tratament, iar o pierdere severă se recuperează foarte rar complet, chiar şi sub tratament. Pronosticul este mai prost la pacienţii în vârstă şi la cei care asociază simptome vestibulare.

    Cauzele pot fi variate :

    -afectarea vascularizației urechii interne prin mecanism trombotic, embolic, hemoragic sau angiospasm;
    -infecţii virale ( V. varicelo-zosterian, v. Epstein-Bar, v rujeolic,v. urlian);
    -reflex în spălătură auriculară sau extracţia dentară;
    -medicamente ototoxice : aminoglicozide ( Gentamicină, Vancomicină, Amikacina, Viomicina, Neomicină , Kanamicină, Tobramicina), chimioterapicele ( Cisplatin), aspirina , chinină;
    – boala Meniere, traumatisme craniene, boli autoimune, sifilis, boală Lyme, fistulă perilimfatică, boli neurologice, neurinomul de acustic, tumori ale unghiului pontocerebelos, anemia feriprivă.
    Majoritatea cazurilor sunt însă idiopatice, fără o cauza cunoscută. Există predispoziţii constituţionale şi familiale, pacienţi care au deja în antecedentele personale o surditate brusc instalată pe urechea opusă sau pacienţi cu ereditate încărcată din punct de vedere auditiv.

    Simptomele în ordinea descrescătoare a frecvenţei :
    -pierderea bruscă unilaterală a auzului, simptom ce poate fi absent în cazul pierderilor uşoare;
    -tinitus (senzaţia subiectivă de zgomot în ureche);
    -senzaţie de presiune în ureche, plenitudine intraauriculara;
    -ameţeală;
    -auz distorsionat , hiperacuzie;
    -diestezia periaurala (senzaţia neplăcută la atingerea tegumentului de la nivelul urechii);
    -tulburări psihoemoționale secundare (anxietate, agitaţie, nervozitate, resemnare, sentiment de vinovăţie).

    Pentru diagnostic este nevoie de anamneză, examen clinic ORL şi de o serie de investigaţii paraclinice care includ:
    – endoscopie otică, nazală şi laringiană;
    – audiogramă tonală liminară şi vocală;
    – timpanogramă cu reflex stapedian;
    – otoemisiuni acustice;
    – BERĂ;
    – ecografie Doppler a arterelor vertebrale;
    – CT cerebral, RMN cu substanţă de contrast;
    – constante biologice: hemoleucogramă completă, lipidogramă, timpi de sângerare şi coagulare, APTT, INR, glicemie, TSH, RBW, ANA, factor reumatoid, VSH.
    O problemă comună în cazul acestei patologii este întârzierea punerii unui diagnostic. Senzaţia de plenitudine intaauriculară este asociată de mulţi pacienţi cu depunerea de cerumen în conductul auditiv sau cu congestia căilor respiratorii superioare. Aşadar diagnosticul diferenţial între hipoacuzia de transmisie şi cea neurosenzorială este esenţial.
    Un test simplu de screening este „ the hum test” . Pacientul trebuie să fredoneze şi să observe dacă sunetul se aude mai tare în una din urechi.
    În cazul hipoacuziei de transmisie sunetul se va auzi mai tare în urechea blocată, pe când în hipoacuzia neurosenzorială se va auzi mai tare pe urechea contralaterală (urechea bună).
    Tratamentul trebuie iniţiat cât mai rapid. Nu există studii de înalta calitate, controlate, care să demonstreze fără echivoc eficiența unei anumite scheme terapeutice. Au fost propuse însă mai multe strategii. Terapia unanim acceptată este cea cu corticosteroizi. În funcţie de etiologia suspectată se mai pot asocia: vasodilatatoare, agenţi osmotici ( manitol), agenţi antivirali, diuretice, oxigen hiperbar, agenţi reologici, injecţii intratimpanice cu dexametazona.
    Pacientul va fi monitorizat audiometric timp de un an de la debutul surdităţii brusc instalate (la 2, 6 , respectiv 12 luni).

    Pronosticul este mai prost în următoarele situaţii:
    -vârstă sub 15 ani şi peste 65 de ani;
    -VSH peste 25;
    -simptome vestibulare asociate (ex. vertij);
    -hipoacuzie severă;
    -factori de risc cardiovascular : HTA, hiperlipidemie, nivel crescut de LDL-colesterol, diabet zaharat, fumat);
    -hipoacuzie bilaterală.

     

    Dr.Elia Bărbuceanu

    Specialist ORL

    Lasati un comentariu →
  • Posted by Maria cotruta on 09/12/2019, 19:16

    Buna ziua!
    Zece zile in urma am avut zbor după care a apărut un zgomot care ma detanja in special in încăpere . ORL a făcut audiogramă și a constatat o scădere brusca la urechea stânga . ( pana la 40 db)Urmez tratament- Zamene ( doza in descreștere) . Zgomotul ba se intensifica da e diminuat. Am 61 ani. Spune-ți-mi, va rog, care sunt șansele ca voi scapă de asta? In doua zile iar am zbor- ar trebui ceva sa întreprind ? La ce interval de timp sa ma aștept la îmbunătățirea situației?
    Mulțumesc anticipat

    Reply →
  • Posted by Maria cotruta on 09/12/2019, 19:16

    Buna ziua!
    Zece zile in urma am avut zbor după care a apărut un zgomot care ma detanja in special in încăpere . ORL a făcut audiogramă și a constatat o scădere brusca la urechea stânga . ( pana la 40 db)Urmez tratament- Zamene ( doza in descreștere) . Zgomotul ba se intensifica da e diminuat. Am 61 ani. Spune-ți-mi, va rog, care sunt șansele ca voi scapă de asta? In doua zile iar am zbor- ar trebui ceva sa întreprind ? La ce interval de timp sa ma aștept la îmbunătățirea situației?
    Mulțumesc anticipat

    Reply →

Parerea d-voastra

Cancel reply

Photostream